Prima Conferință a Platformei Naționale de Adaptare, la UPT. „Declarația de la Timișoara” trasează direcțiile de acțiune pentru perioada 2026–2030

Universitatea Politehnica Timișoara a găzduit, în 19–20 octombrie 2026, prima ediție a Conferinței Platformei Naționale de Adaptare, un eveniment care a reunit peste 70 de specialiști, cercetători și reprezentanți ai unor instituții naționale și europene, ai administrației publice și ai mediului academic. Sub tema „Adaptarea la schimbările climatice în România: de la date la decizii”, participanții au discutat despre vulnerabilitățile climatice ale României, instrumentele necesare pentru fundamentarea politicilor publice și colaborarea dintre experți și autorități. Conferința s-a încheiat cu formularea „Declarației de la Timișoara privind adaptarea la schimbările climatice”, document care stabilește direcții de acțiune pentru intervalul 2026–2030.

Prima Conferință a Platformei Naționale de Adaptare, la UPT. „Declarația de la Timișoara” trasează direcțiile de acțiune pentru perioada 2026–20303 fotografii

Organizată de Centrul Suport pentru Acțiuni Climatice din cadrul Universității Politehnica Timișoara (CSAC-UPT), în parteneriat cu Platforma Națională de Adaptare și Administrația Națională de Meteorologie (ANM), conferința marchează un moment important pentru dezvoltarea colaborării naționale în domeniul adaptării la schimbările climatice. Participarea reprezentanților unor ministere și instituții centrale, alături de cercetători, cadre universitare, specialiști din administrația publică locală și experți europeni, a confirmat interesul pentru construirea unui cadru comun de acțiune, în care rezultatele cercetării să poată fi valorificate în decizii concrete.

Deschiderea evenimentului a prilejuit prezentarea perspectivelor instituționale asupra acestei provocări. Prof. univ. dr. ing. Liviu Marșavina, prorector al UPT responsabil cu activitățile de cercetare și transfer tehnologic, a prezentat evoluția Universității Politehnica Timișoara și rolul pe care îl au astăzi cele 26 de centre de cercetare ale instituției. Între acestea, Centrul Suport pentru Acțiuni Climatice reprezintă un exemplu de implicare a mediului academic în abordarea unor probleme cu impact direct asupra societății.

Importanța colaborării dintre instituții și a dezvoltării unei rețele naționale de adaptare a fost subliniată de Roxana Bojariu, reprezentanta Administrației Naționale de Meteorologie și coordonatoarea Platformei Naționale RO-ADAPT. În viziunea sa, răspunsul la schimbările climatice presupune mai mult decât accesul la date și instrumente de analiză: este nevoie de promovarea unei adevărate culturi a adaptării, susținute de știință, tehnologie și creativitate.

Din perspectiva dezvoltării durabile, Corina Dumitriu, din cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă al Secretariatului General al Guvernului, a evidențiat complexitatea provocărilor climatice și importanța Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, cu accent pe conștientizarea riscurilor și asumarea unor decizii fundamentate. La rândul său, Daniel George Surdu, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Cercetare, a abordat rolul finanțării proiectelor de cercetare și al educației în pregătirea societății pentru schimbările climatice, apreciind activitatea Centrului Suport pentru Acțiuni Climatice de la UPT și demersurile Platformei Naționale de Adaptare.

Coordonarea conferinței a fost asigurată de ș.l. dr. ing. Rareș Hălbac-Cotoară-Zamfir, directorul CSAC-UPT, care a atras atenția asupra dimensiunii umane a adaptării.

O miză europeană, cu răspunsuri adaptate comunităților din România

Conferința a adus în discuție și evoluțiile la nivel european, inclusiv creșterea numărului de regiuni care implementează măsuri de adaptare și exemplele de bune practici dezvoltate în diferite comunități. Corina Murafa-Benga, reprezentantă a Misiunii Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice, a prezentat perspectivele europene, cadrul de cooperare și oportunitățile de finanțare, inclusiv cele legate de dezvoltarea Hub-urilor Naționale de Adaptare.

Aceste structuri sunt importante pentru apropierea cercetării de administrația publică: rezultatele proiectelor științifice, datele și soluțiile deja testate trebuie să ajungă la cei care iau decizii și au responsabilitatea de a proteja comunitățile. În același timp, participanții au evidențiat nevoia de a dezvolta competențe și programe de studiu dedicate adaptării la schimbările climatice, într-un domeniu în care pregătirea specialiștilor și consolidarea capacității instituționale devin condiții esențiale pentru rezultate durabile.

O dimensiune distinctă a dezbaterilor a fost cea referitoare la comportamentul uman și la felul în care comunitățile înțeleg și acceptă măsurile de adaptare. În cadrul unui panel dedicat, conf. dr. Corina Ilin, de la Universitatea de Vest din Timișoara, psih. lector Tatiana Barbaros, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, și psih. Cristina Hălbac-Cotoară-Zamfir, de la Universitatea Politehnica Timișoara, au analizat barierele psihologice care pot întârzia implicarea publică și modalitățile prin care pot fi încurajate comportamentele favorabile adaptării. Discuțiile au readus în atenție un aspect fundamental: chiar și atunci când există date, tehnologie și soluții, succesul depinde de oameni, de încrederea lor și de capacitatea de a acționa împreună.

RO-ADAPT și „Adoptă o comunitate”: de la informație la sprijin concret

Printre instrumentele prezentate în cadrul conferinței s-a numărat platforma online și geoportalul GIS RO-ADAPT, demonstrat în funcționare live. Acesta oferă acces la baze de date climatice și non-climatice, hărți interactive și cataloage de date accesibile prin interfețe API, resurse care pot sprijini evaluarea riscurilor și fundamentarea deciziilor la nivel local și național.

Un alt rezultat important îl reprezintă dezvoltarea rețelei naționale de experți prin inițiativa „Adoptă o comunitate”. Conceptul urmărește să apropie specialiștii de administrațiile publice, prin implicarea acestora în sprijinirea unor regiuni, județe sau localități în identificarea vulnerabilităților, gestionarea riscurilor și pregătirea unor măsuri de adaptare, inclusiv în perspectiva accesării finanțărilor disponibile. Printre primele comunități vizate se numără Timișoara, județele Dolj și Buzău, precum și municipiul București.

Aceste inițiative reflectă direcția centrală a conferinței: trecerea de la acumularea de informații și rezultate științifice la utilizarea lor efectivă în beneficiul comunităților. Pentru ca adaptarea să devină o componentă reală a politicilor publice, colaborarea dintre cercetare, autorități și societate trebuie să fie constantă, iar măsurile adoptate să răspundă vulnerabilităților concrete ale fiecărui teritoriu.

Declarația de la Timișoara, un reper pentru acțiunile din următorii ani

Conferința s-a încheiat cu formularea „Declarației de la Timișoara privind adaptarea la schimbările climatice”, document de poziție care trasează direcțiile de acțiune pentru perioada 2026–2030. Prin această declarație, reuniunea de la UPT își propune să ofere un reper comun pentru consolidarea cooperării dintre instituții, valorificarea expertizei științifice și sprijinirea autorităților în pregătirea unor răspunsuri adecvate la riscurile climatice.

Prima ediție a Conferinței Platformei Naționale de Adaptare a demonstrat că adaptarea la schimbările climatice nu poate fi tratată izolat, de către o singură instituție sau un singur domeniu de expertiză. Este nevoie de dialog între nivelurile administrației publice, de continuitate în cercetare și educație și de instrumente care să transforme cunoașterea în măsuri aplicabile. Prin găzduirea evenimentului și implicarea CSAC-UPT, Universitatea Politehnica Timișoara contribuie la consolidarea acestui dialog, într-un domeniu în care capacitatea de a anticipa riscurile și de a acționa la timp va conta tot mai mult pentru comunitățile din România.