Publicat azi

Proiectul ERA-MIN a reunit la Timișoara cercetători și reprezentanți ai autorităților pentru a prezenta rezultatele monitorizării mediului în zona minieră transfrontalieră România–Serbia

Copiat în clipboard
Proiectul ERA-MIN a reunit la Timișoara cercetători și reprezentanți ai autorităților pentru a prezenta rezultatele monitorizării mediului în zona minieră transfrontalieră România–Serbia

Pe 19 octombrie 2026, la Hotel Flora din Timișoara, partenerii proiectului ERA-MIN s-au reunit în cadrul unui workshop internațional dedicat rezultatelor monitorizării mediului și evaluării riscurilor pentru sănătatea comunităților din zonele Moldova Nouă (România) și Bor (Serbia). Proiectul este implementat de Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) și Institutul pentru Minerit și Metalurgie din Bor (MMI Bor) și este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Interreg IPA România–Serbia.

Proiectul ERA-MIN a reunit la Timișoara cercetători și reprezentanți ai autorităților pentru a prezenta rezultatele monitorizării mediului în zona minieră transfrontalieră România–Serbia3 fotografii

Lucrările au fost deschise de conf. univ. dr. Liviu Cădariu-Brăiloiu, președintele Senatului UPT, care a evidențiat importanța proiectelor cu finanțare europeană pentru dezvoltarea universității.

Universitatea Politehnica Timișoara este astăzi implicată în numeroase proiecte, fondurile atrase prin ele ajungând să dubleze bugetul universității. ERA-MIN este un exemplu al felului în care o universitate transformă cercetarea în cooperare transfrontalieră și în rezultate care folosesc comunității.
Liviu Cădariu-Brăiloiu
Liviu Cădariu-Brăiloiu
Președintele Senatului UPT

Dr. Nicoleta Sorina Nemeș, managerul proiectului din partea UPT, a vorbit despre apropierea finalului perioadei de implementare și despre miza workshopului.

Mi-am dorit ca această întâlnire să nu fie doar o succesiune de prezentări, ci mai ales un spațiu de dialog, în care să discutăm deschis despre ce am constatat, despre problemele identificate și despre felul în care rezultatele cercetării pot fi utile instituțiilor, autorităților și comunităților din regiunea transfrontalieră. Un proiect precum ERA-MIN capătă cu adevărat valoare atunci când informația științifică nu rămâne doar în rapoarte și analize, ci ajunge la cei care o pot folosi pentru a înțelege mai bine problemele de mediu și pentru a fundamenta decizii.
Nicoleta Sorina Nemeș
Nicoleta Sorina Nemeș
Manager de proiect

Din partea partenerului sârb, dr. Daniel Kržanović, coordonator de proiect la MMI Bor, a subliniat caracterul comun al provocărilor din cele două zone miniere.

Zonele miniere din Bor și din Moldova Nouă au o istorie comună și provocări comune, iar răspunsul poate fi, la fel, doar comun. Prin ERA-MIN am pus laolaltă expertiza celor două institute și am construit o bază de date pe care autoritățile și comunitățile de pe ambele maluri ale graniței o pot folosi pentru decizii mai bune privind mediul și sănătatea oamenilor.
Daniel Kržanović
Coordonator de proiect

În prima prezentare științifică, dr. Dragana Adamović Marković (MMI Bor) a analizat variabilitatea sezonieră și schimbările istorice ale calității apei râurilor din zona minieră Bor. Comparația dintre datele înregistrate înainte și după introducerea neutralizării apelor uzate, în 2022, indică reduceri de până la 99,87% ale concentrației de cupru (Cu) și de până la 100% pentru fier (Fe) în punctele analizate. Cele mai mari concentrații de Cu și Fe sunt înregistrate în perioada de debit scăzut din toamnă, ceea ce evidențiază necesitatea monitorizării continue pentru evaluarea eficienței pe termen lung a măsurilor de remediere.

Prof. univ. dr. Petru Negrea (UPT) a prezentat evaluarea riscului și a impactului activităților miniere în zona Moldova Nouă, pe baza a patru campanii de monitorizare desfășurate între septembrie 2025 și septembrie 2026. Au fost investigate 10 puncte de prelevare pentru apă, 10 pentru sol și un punct de monitorizare a aerului. Calitatea aerului s-a menținut bună în toate campaniile, în timp ce solul a fost identificat drept componenta cea mai vulnerabilă, cuprul și nichelul fiind principalii contaminanți identificați. Indicatorii integrați de risc plasează situl în zona gri, ceea ce indică necesitatea reducerii expunerii și a continuării monitorizării.

Ș.l. dr. Călin Muntean (UMFT) a abordat impactul asupra sănătății umane din perspectiva One Health, care pune în relație mediul, microbiologia și sănătatea comunităților. Datele indică prezența contaminării solului în ambele zone. La Bor, concentrația arsenului din particulele PM10 a scăzut de aproximativ 14 ori între 2019 și 2023, însă valoarea-țintă este în continuare depășită la trei dintre cele cinci stații. La Moldova Nouă, expunerea actuală prin sol se situează sub pragul de risc, cu mențiunea că arsenul nu a fost analizat în campania din 2026. Datele disponibile permit evaluarea riscurilor, dar nu susțin deocamdată atribuirea directă a unor cazuri de boală expunerilor investigate. În acest context, specialiștii recomandă biomonitorizare umană și supraveghere medicală, inclusiv pentru foștii mineri din Moldova Nouă.

În ansamblu, rezultatele proiectului arată că intervențiile tehnice pot produce îmbunătățiri măsurabile, după cum indică reducerea concentrațiilor de cupru și fier în apele râurilor din zona Bor, în urma neutralizării apelor uzate. Totodată, contaminarea solului, drenajul acid minier și expunerea la particule și metale susțin necesitatea continuării monitorizării și a aplicării unor măsuri țintite pentru reducerea expunerii.

Adrian Torma, fostul primar al orașului Moldova Nouă, a transmis un mesaj participanților, subliniind relevanța temei pentru comunitățile din regiune. În continuarea programului, conf. univ. dr. Adina Palea, specialist în comunicare la UPT, a evidențiat rolul canalelor de comunicare în valorificarea rezultatelor proiectelor și în transformarea informațiilor tehnice și științifice în mesaje accesibile, relevante pentru publicuri diferite. Comunicarea nu reprezintă doar etapa de promovare a rezultatelor, ci și o componentă care sprijină dialogul cu autoritățile, comunitățile și ceilalți actori interesați, contribuind astfel la atingerea obiectivelor proiectelor de cooperare transfrontalieră. Workshopul s-a încheiat cu o sesiune de discuții și concluzii.

Întâlnirea de la Timișoara a fost cea de-a șaptea reuniune internațională organizată în cadrul proiectului, după conferința de deschidere din 29 ianuarie 2025 și workshopurile desfășurate la Bor, Timișoara și Belgrad. Pe parcursul implementării, rezultatele și activitățile proiectului au fost comunicate prin intermediul site-ului transfrontaliera.upt.ro și al canalelor de social media: Facebook, Instagram, YouTube și X, dedicate proiectului.

Despre proiect

Proiectul „Evaluarea riscului de mediu din activități miniere ca urmare a depozitării sterilului în zona transfrontalieră România–Serbia – ERA-MIN_RO-SRB” (cod Jems: RORS00063) este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Interreg IPA România–Serbia. Bugetul total al proiectului este de 1.242.286 de euro, iar perioada de implementare este 7 decembrie 2024 – 6 decembrie 2026. Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul transfrontaliera.upt.ro.

Informații suplimentare: Cercetător științific dr. Nicoleta Sorina Nemeș, manager de proiect, UPT; e-mail: nicoleta.nemes@upt.ro.

Distribuie acest articol

Copiat în clipboard

Universitatea Politehnica Timișoara, cea mai veche instituție de învățământ superior din vestul țării, a fost înființată prin Decretul Regal semnat de Regele Ferdinand la 11 noiembrie 1920. Universitate de cercetare avansată şi educaţie, UPT este astăzi una dintre şcolile româneşti cu tradiţie, recunoscută în plan naţional şi internaţional, atât prin activitatea generaţiilor de cadre didactice şi cea a unor academicieni prestigioşi, cât și prin cei peste 140.000 de absolvenți care au dus renumele acesteia peste tot în lume. Având și o bază materială de invidiat, cele 10 facultăţi ale universităţii asigură programe de studii pentru aproximativ 13.500 studenţi.

Dimensiunea internațională a Universității Politehnica Timișoara este evidențiată și prin faptul că este parte a consorțiului european de universități E³UDRES² – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions, inițiativă sprijinită de Comisia Europeană prin programul Erasmus+. E³UDRES² reunește universități europene de top pentru a colabora în dezvoltarea regiunilor inteligente și sustenabile prin educație inovatoare, cercetare aplicată și cooperare transdisciplinară.

Este utilă această pagină?