Experți din România și Serbia au discutat la Timișoara despre riscurile activităților miniere asupra mediului și sănătății

Workshopul organizat în cadrul proiectului ERA-MIN, cofinanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului Interreg IPA România-Serbia a reunit la Timișoara echipele de proiect, alături de specialiști, pentru a discuta despre moștenirea industrială a zonei noastre transfrontaliere – în special Moldova Nouă (România) și Bor (Serbia) – și impactul acesteia asupra sănătății populației.

Experți din România și Serbia au discutat la Timișoara despre riscurile activităților miniere asupra mediului și sănătății3 fotografii

Întâlnirea de lucru a adus împreună factori de decizie de la nivel regional și local și reprezentanți ai instituțiilor relevante, printre care dl. Ioan Dragomir, prefectul județului Caraș-Severin, și a dl. Adrian Torma, primarul orașului Moldova Nouă. Alături de aceștia au fost și colegi de la Consiliul Județean Timiș, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Timiș, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate – Direcția Județeană de Mediu Timiș și Direcția de Sănătate Publică Timiș, consolidând astfel cooperarea interinstituțională pentru gestionarea eficientă a provocărilor de mediu din zonă.

Cuvântul de deschidere a aparținut domnului conf.univ.dr.ing. Simon Pescari, prorector al Universității Politehnica Timișoara (UPT) care a menționat că „susținerea proiectelor cum este proiectul ERA-MIN, reprezintă angajamentul nostru concret pentru o economie circulară și o gestionare responsabilă a resurselor. UPT va continua să fie un garant al calității tehnice și un susținător activ al proiectelor care aduc valoare adăugată comunităților”.

„Deceniile de activitate minieră, oricât de importante au fost pentru dezvoltarea economică, au lăsat în urmă un mediu fragil. Depozitele de steril, iazurile de decantare și activitățile de procesare a minereurilor de cupru nu sunt doar niște peisaje industriale. Ele pot reprezenta surse active de contaminare. De multe ori, riscul este invizibil. Vorbim despre compuși chimici care persistă în sol și apă, dar și despre comunități microbiene care interacționează cu acești poluanți. Impactul acestora nu se oprește la granița trasată pe hartă; praful de pe iazurile de decantare și de steril și infiltrațiile în pânza freatică sunt provocări comune care necesită un răspuns comun”, a declarat managerul proiectului, dr. Nicoleta Nemeș.

Partenerul sârb, Institutul de Mine și Metalurgie Bor (MMI Bor) a fost reprezentant de coordonatorul echipei sârbe, dl dr. Daniel Krzanovic, care a apreciat organizarea activităților din cadrul proiectului și sprijinul oferit comunităților, precizând că „o evaluare corectă a riscului de mediu și a riscului pentru sănătatea umană poate fi făcută doar prin cooperare transfrontalieră, transformând datele științifice în strategii de prevenție”.

Sesiunea de lucru a inclus prezentări privind monitorizarea solului și apei în regiunile Moldova Nouă și Bor, evidențiind impactul activităților miniere asupra factorilor de mediu și necesitatea unei monitorizări continue:

• „Protocol de monitorizare sezonieră a solului în regiunea Bor, estul Serbiei”, lucrare prezentată de dl Miloš Stojanovic din partea MMI Bor. Datele prezentate susțin că activitățile miniere desfășurate pe termen lung și factorii climatici, precum vântul, mențin concentrații ridicate de metale grele în mediu. Aceste aspecte impun o monitorizare continuă și o cooperare transfrontalieră solidă pentru protejarea sănătății publice.
• „Impactul activităților miniere asupra calității microbiologice a apelor în Bazinul Bor–Majdanpek, Serbia” cercetare realizată de către d-na dr. Petrinela Ceachir, sub coordonarea d-nei prof. dr. Delia Muntean, cercetător microbiolog în cadrul proiectului ERA-MIN. A fost subliniat faptul că activitățile miniere curente și depozitele de steril influențează calitatea resurselor de apă. În acest context, mediul acvatic nu este doar un receptor de poluanți chimici, ci devine un habitat selectiv ce favorizează dezvoltarea unor tulpini bacteriene adaptate, cu potențial de rezistență antimicrobiană.
• „Profilul de contaminare microbiologică și rezistență antimicrobiană a apei din zona Moldova Nouă, România, în contextul activităților miniere”, studiu făcut de către dl. dr. Alexandru Mihai Crăciun, sub coordonarea d-nei prof. dr. Delia Muntean. Studiul a evidențiat că activitățile miniere istorice și prezența zăcămintelor de steril, cum ar fi iazul Tăușani–Boșneag, exercită o presiune ecologică continuă asupra resurselor locale de apă. Dincolo de impactul hidrochimic, această zonă facilitează dezvoltarea unor nișe microbiene care pot găzdui bacterii oportuniste, transformând mediul acvatic într-un potențial vector pentru circulația genelor de rezistență antimicrobiană, cu posibile implicații pentru sănătatea publică.
• „Considerații chimice din monitorizarea toamnă-iarnă în regiunea transfrontalieră România-Serbia”, lucrare prezentată de către dl dr. Bogdan Pascu, cercetător în cadrul proiectului ERA-MIN. Analiza concentrațiilor de ioni metalici în apă și sol realizată în perioada toamnă-iarnă reflectă starea de sănătate a ecosistemului transfrontalier, furnizând indicatori critici pentru evaluarea riscului de mediu și a potențialului impact negativ asupra sănătății populației din regiunea România-Serbia.

Concluziile workshopului subliniază că provocările generate de activitățile miniere depășesc granițele administrative și necesită răspunsuri comune, bazate pe cercetare și cooperare. Prin proiectul ERA-MIN, partenerii contribuie activ la identificarea soluțiilor necesare pentru protejarea sănătății populației și a mediului în regiunea transfrontalieră.