Academicieni și Membri corespondenți ai Academiei

Membru corespondent al Academiei Române
(2018)

• S-a născut în anul 1963 în localitatea Lugoj, Județul Timiș. Este absolvent al Universității Politehnica Timișoara, Facultatea de Automatică și Calculoare, promoția 1987.
• Radu Emil Precup este profesor universitar în cadrul Departamentul de Automatică şi Informatică Aplicată. Din 1999 până în 2009, a făcut muncă de cercetare şi a deţinut posturi de profesor la Université de Savoie, Chambéry şi Annecy – Franţa, Budapest Tech Polytechnical Institution – Ungaria, Vienna University of Technology – Austria, şi la Budapest University of Technology and Economics – Ungaria. A fost redactor şef la International Journal of Artificial Intelligence până în 2008 şi face parte din board-ul editorial al mai multor publicaţii ştiinţifice prestigioase.
• Profesorul Radu-Emil Precup este unul dintre specialiștii recunoscuți la nivel mondial. În 2015, prof.dr.ing. Radu-Emil Precup a fost desemnat cel mai bun din lume în domeniul automaticii. Mai mult, rezultatele obținute de domnia sa și de echipa de cercetare condusă de dumnealui au poziționat Universitatea Politehnica Timișoara pe locul I în clasamentul Scopus.
• Radu-Emil Precup se ocupă cu studiul și reabilitarea unor structuri și echipamente capabile să asigure conducerea sistemelor fără intervenție umană
• Prof. dr. ing. Radu-Emil Precup, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare, din cadrul Universității Politehnica Timișoara, a fost ales membru corespondent al Academiei Române, Secția de Știința și Tehnologia Informației, în anul 2018.
• Tot în 2015, Universitatea Politehnica Timișoara i-a acordat profesorului Radu-Emil Precup Premiul Excelenței în Cercetare pe anul 2015, pentru activitatea de cercetare avansată. Din 2018, prof.dr.ing. Radu-Emil Precup este și membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România.

Membru corespondent al Academiei Române
(2018)

• S-a născut pe 23.09.1963. Este absolvent al Universității Politehnica Timișoara, Facultatea de Mecanică, promoția 1988.
• Liviu Marșavina este profesor universitar în cadrul Departamentului Mecanică și Rezistența Materialelor, departament pe care îl și conduce.
• Prof. dr. ing. Liviu Marșavina are contribuții de excepție în domeniile rezistenței şi încercării materialelor, mecanicii ruperii și oboselii materialelor, a analizei numerice şi experimentale a tensiunilor și deformațiilor. Este recunoscut pe plan național și internațional ca expert în determinarea experimentală a parametrilor de Mecanica ruperii, în simularea numerică a propagării fisurilor și în dezvoltarea unor metode moderne de estimare a integrității și durabilității structurilor.
• Dl. Marșavina este membru în comitetul editorial al revistelor: Fatigue and Fracture of Engineering materials and Structures (Wiley) din 2016, în urma obținerii titlului de Best Reviewer Award for 2016, Frattura ed Integrita Strutturale (Italian Group of Fracture) din 2014, International Journal of Structural Integrity (Emerald) din 2009. De asemenea a fost editor al unor numere speciale la următoarele jurnale: Fatigue and Fracture of Engineering materials and Structures, Virtual Issue – Mixed Mode Loading: Recent Developments (2016); Advances in Materials Science and Engineering, Special Issue – Brittle or Quasi-Brittle Fracture of Engineering Materials (2016); Theoretical and Applied Fracture Mechanics, Special Issue Mixed Mode Fracture (2017); Materials, Special Issue – Advances in Metal Foams (2018-2019). De asemenea, este recenzor pentru 20 jurnale internaționale.
• Ca o recunoaștere a activității internaționale, profesorul Marșavina este, din anul 2014, co-președintele Comitetului tehnic TC13 – Education din cadrul European Structural Integrity Society (ESIS) și reprezentantul României din anul 2006 la conferințele organizate sub egida ESIS. De asemenea, la Conferința Internațională 22nd European Conference on Fracture, desfășurată la Belgrad, în perioada 26-31 August 2018, a fost ales Vicepreședinte al European Structural Integrity Society. Tot din 2018 este Membru Corespondent al Academiei Române.

Academician (2016)

Ion
BOLDEA

• S-a născut pe 07 ianuarie 1945 în Lugoj. Este absolvent al Institutului Politehnic Timișoara,  Facultatea de Electrotehnică, promoția 1967. În 1973 devine doctor inginer și profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Electrică. A inventat și a realizat în țară primul vehicul pe pernă magnetică din lume cu motoare liniare sincrone performante. A inventat o oscilo-maşină liniară, brevetată în SUA și în alte 32 de țări, care se află pe piața mondială. Prof. Ion Boldea a predat, ca „visiting profesor” la Universitățile din Kentuky și Oregon (SUA), Manchester și Glasgow (Marea Britanie) și Aalborg (Danemarca) și a susținut numeroase prelegeri și cursuri intensive, în SUA, Germania, Austria, Anglia, Danemarca și Franța. Din 1977 este redactor șef adjunct la revista Internațională de prestigiu Electric Machines and Power Systems, care apare în SUA.
• În 20 mai 2000, prof. Ion Boldea a fost distins cu titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Lugoj, pentru remarcabila activitate științifică desfășurată în țară și străinătate, care a contribuit și la afirmarea Lugojului pe plan internațional.

Academician (2015)

Dan
DUBINĂ

• S-a născut pe 28 iulie 1950 în localitatea Fierbinți. Este profesor la Facultatea de Construcții a Universității Politehnice Timișoara (director al Departamentului de Construcții Metalice și Mecanica Construcțiilor, director al Centrului de Excelență CEMSIG pentru Mecanica Materialelor și Siguranța Structurilor (CNCSIS, 2001 si 2006), iar din anul 2010 este membru corespondent al Academiei Române – secția de Științe Tehnice. Activitatea academică și de cercetare a prof. Dan Dubină s-a concretizat prin peste 400 de lucrări științifice publicate în țară și străinătate. A inițiat și dezvoltat programe de studii master și a introdus discipline noi în curricula Ingineriei Civile la UPT. Deține 3 brevete de invenții înregistrate la OSIM.
• Este o personalitate academică cu amplă recunoaștere și vizibilitate la nivel național și internațional, având contribuții științifice deosebite în domeniul stabilității structurilor metalice pentru care a primit în 1992 Premiul Academiei Române Anghel Saligny, pe 1990, pentru o serie de 16 lucrări în domeniu; de asemenea a primit acest Premiu și în anul 2014 pentru lucrarea Design of Cold-formed Steel Structures. Eurocode 3: Design of Steel Structures. Part 1-3 Design of cold-formed Steel Structures.
• Este distins cu titlul „Doctor Honoris Cauza” de către Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, în anul 2005.

Academician (2010)

Horia
COLAN

• Inginer specialist în domeniul metalurgiei, este absolvent al Facultății de Electromecanică a Universității Politehnica Timișoara (Școlii Politehnice din Timișoara), promoția 1949.
• S-a ocupat mai ales de metalurgia pulberilor. Are studii și în domeniul istoriei științei și tehnicii, cu preocupări de valorificare a unor tradiții și priorități românești.
• În 9 martie 1991 este primit membru corespondent al Academiei Române fiind ales Președinte al Secției de Științe Tehnice și al Comisiei de Știința Materialelor ale Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române. În același an este ales Vicepreședinte al Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) și Președinte al Diviziei de Istoria Tehnicii, iar în 30 martie 2010 este primit membru titular al Academiei Române.

Academician (2004)

Gleb
DRĂGAN
(1920-2014)
 

• Gleb Drăgan a urmat cursurile Facultății de Electromecanică din cadrul Universității Politehnica Timișoara (Şcoala Politehnică din Timişoara), pe care le-a absolvit cu menţiunea "magna cum laude" în anul 1945.
• Între anii 1941-1943 s-a înscris la cursurile secţiei de matematică a Facultăţii din Cluj şi, în 1958, şi-a luat doctoratul în specialitatea tehnica tensiunilor înalte, în care s-a consacrat cu excelenţă. Între 1951-1967 şi-a desfăşurat activitatea la Institutul de Energetică al Academiei Române. A creat o adevărată şcoală a tensiunilor înalte în ţara noastră, înfiinţând la Institutul Politehnic un laborator de specialitate, unul dintre cele mai modern utilate din această parte a Europei. Activitatea sa de cercetare s-a finalizat în contribuţii notabile în domeniile electrostatică, descărcarea corona, trăsnet, supratensiuni atmosferice şi de comutaţie.

Academician (1994)

Toma DORDEA
(1921-2015)
 

• S-a născut la 1 ianuarie 1921, în Bungard, județul Sibiu. Academicianul Toma Dordea este absolvent al Institutului Politehnic Timișoara, Facultatea de Electromecanică, promoția 1945. Devine doctor inginer în anul 1963 și în același timp Profesor Universitar la disciplina Mașini Electrice pe care o va perfecționa până în 1993, când iese la pensie și rămâne în cadrul UPT ca și Profesor Consultant. 
• Academicianul Dordea este Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice din Cluj-Napoca (1993), Universității din Craiova (1999), Universității Politehnica Timișoara (2001), precum și al Universității de Nord din Baia Mare (2003). Deține însemne, premii și medalii, printre care Ordinul Muncii Clasa III-a, Ordinul Steaua Republicii, clasa a IV-a, precum și al Ordinul Național Pentru Merit în grad de Cavaler.

Academician (1993)

• Inginer, absolvent al Facultății de Electromecanică din cadrul Universității Politehnica Timișoara, promoția 1966, a primit titlul de Doctor Docent în anul 1974.
• S-a ocupat de producerea apei grele necesare programului nuclear al României.
• A fost directorul Institutului de Criogenie și Separări Izotopice Râmnicu Vâlcea. Este Doctor Honoris Causa al universităților: Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (1995), Universitatea Tehnică de Construcții din București (1996), Universitatea din Craiova (1996), Universitatea din Oradea (1998), Universitatea Ovidius din Constanța (2000), Universitatea „Politehnica” din Timișoara (2000).

Academician (1990 - post mortem)

• Traian Lalescu a fost primul rector al Școlii Politehnice din Timișoara. Personalitate proeminentă a școlii matematice românești are contribuții în multiple domenii ale matematicii pure și aplicate, este unul din fondatorii teoriei ecuațiilor integrale, a lăsat numeroase studii în domeniile ecuațiilor funcționale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii.
• În 1911 a publicat cel dintâi tratat din lume asupra ecuațiilor integrale, intitulat Introducere la teoria ecuațiunilor integrale. Din anul 1990 devine membru post-mortem al Academiei Romane.

Academician (1990)

• Inginer român, profesor universitar, a fost rector al Institutului Politehnic București și profesor la Institutul Politehnic Timișoara.
• Este considerat fondatorul școlii românești de centrale electrice. Ca rector al Institutului Politehnic București a înființat secția de Energetică Nucleară din cadrul Facultății de Energetică.
• Activitatea științifică i-a fost apreciată și încununată prin alegerea ca membru corespondent al Academiei Romane în 1952 și membru titular în 1990.

Academician (1990)

• Inginer român, care, în perioada 1946-1951, a urmat cursurile Facultății de Electrotehnică din Timișoara. Își continuă cariera în cadrul Universității Politehnica Timișoara, predând la Facultatea de Mecanică cursuri de tehnologia sudării prin topire, optimizarea sudării și a proceselor de sudare, sudarea cu arcul electric.
• În 1970 a devenit director la  Institutul de Sudură și Încercări de Materiale din Timișoara. 
• A fost Membru Corespondent al Academiei Romane (din 1 martie 1974), respectiv titular (din 22 ianuarie 1990).

Academician (1974)

• Inginer electromecanic, a fost dezvoltatorul școlii românești de mașini hidraulice, inițiate de profesorul Aurel Bărglăzan. În urma activității de cercetare, a obținut rezultate valoroase în mai multe domenii: hidrodinamica turbomașinilor, turbine, pompe, mașini hidraulice reversibile, cuplaje hidraulice, ventilatoare, turbine de foraj și vânt, hidrodinamica pofilelor și rețelelor de profil, fenomenul de cavitație, efecte de scară. A fost Rector al Universității Politehnica Timișoara în perioada 1971–1981 și în 1989.
• Devine membru corespondent al Academiei în 21 martie 1963 și titular în 1 martie 1974. A fost vicepreședinte al Academiei Române în perioada 1 martie 1974 – 2 februarie 1990 și președinte ad-interim între 25 decembrie 1981 – 13 noiembrie 1984.

Academician (1974)

Dan MATEESCU
(1911 - 2008)

• Inginer membru titular al Academiei Române (1974) și fost președinte al filialei Timișoara.
• În anul 1944 este numit profesor suplinitor la Facultatea de Construcții din cadrul Școlii Politehnice de la Timișoara. În anul 1948 devine profesor titular la disciplina de construcții metalice, pe care o va preda până în 1981 când s-a pensionat. În anul 1950 a pus bazele Laboratorului de Construcții Metalice. A fost decan al Facultății de Construcții, timp de 15 ani fără întrerupere (1961-1976).
• A primit titlul Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice de Construcții București și al Universității Politehnica Timișoara.

Academician (1965)

Victor VÂLCOVICI
(1885-1970)

• Matematician , membru titular (1965) al Academiei Române. În 1921, în urma înființării Școalei Politehnice din Timișoara, grație stăruințelor lui Traian Lalescu, Vâlcovici devine profesor la Timișoara și este ales rector al noului centru de învățământ superior tehnic.
• În 1930 pleacă ca și profesor de mecanică la Universitatea din București activând până în 1962 când a fost ales membru al Academiei Române, în 1965 a devenit membru titular al Academiei.
• Victor Vâlcovici este considerat creatorul hidrodinamicii și al aerodinamicii teoretice românești și primul mecanician de anvergură.

Academician (1963)

Coriolan DRĂGULESCU
(1907-1977)

• Academician, chimist, înființează în cadrul Institutului Politehnic din Timișoara, Facultatea de Chimie Industrială, și devine decan al acesteia. În 1951 se înființează sub conducerea sa Baza de Cercetări Științifice din Timișoara a Academiei. La 12 iulie 1956 devine membru corespondent al Academiei, iar membru titular la 21 martie 1963 și președinte al Secției de Chimie a Academiei în 1974.
• Pentru scurt timp (20 ianuarie - 14 februarie 1956) este investit Rector al Institutului Politehnic Timișoara, însă din 14 februarie 1956 este numit prin HCM nr. 232/10 februarie 1956 ministru adjunct în Ministerul Educației și Învățământului.

Academician (1963)

Caius IACOB
(1912-1992)

• Matematician, a fost profesor la Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Cariera universitară și-a început-o în 1935 ca asistent la Școala Politehnică din Timișoara. Academicianul Caius Iacob a adus contribuții în domeniile mecanicii fluidelor și analizei matematice, preocupându-se în special de mișcările plane ale fluidelor incompresibile, de mișcările la mari viteze subsonice și supersonice, de soluțiile aproximative în dinamica gazelor, precum și de problema de limită din teoria potențialului.
• La 2 iulie 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 21 martie 1963 a fost ales membru titular. Caius Iacob a fost președintele Secției Matematice a Academiei Române începând cu 19 martie 1980 și până la sfârșitul vieții sale (6 februarie 1992).

Academician (1963)

Ștefan NĂDĂȘAN
(1901-1967)

• Inginer electromecanic a fost întemeietorul școlii românești de încercarea materialelor, a contribuit la îmbunătățirea fontelor și a adus importante inovații în sudura metalelor.
• Cariera didactică din cadrul Universității Politehnica Timișoara și-a început-o asistent la Catedra de Rezistența Materialelor (1925); șef de lucrări (1939), profesor suplinitor (1940), profesor definitiv (1942). A fost decan al Facultății de Electrotehnică (1949); șef al Catedrei de Rezistența Materialelor (1953).
• Devine membru corespondent al Academiei Române în anul 1955, iar membru titular din 1963 și vicepreședinte al Academiei Române (21 martie 1963 - 8 aprilie 1966).

Academician (1963)

Remus RĂDULEȚ
(1904-1984)

• Este absolvent al Facultății de Electromecanică a Universității Politehnica Timișoara, promoția 1927, fiind cel mai strălucit student pe care l-a avut Politehnica din Timișoara.
• Începând din 1946 ocupă postul de profesor la Școala Politehnică din Timișoara iar din 1948 predă și la Institutul de Căi Ferate. Începând cu anul universitar 1951-1952 se transferă la București și devine profesor titular.
• La 2 iulie 1955 este primit membru corespondent al Academiei RPR iar din 21 martie 1963 a devenit membru titular. Timp de 3 ani (1963-1966) a fost Președinte al Secției de științe a Academiei RPR, iar apoi timp de 8 ani, între 8 aprilie 1966 și 21 martie 1974, a ocupat funcția de vicepreședinte al Academiei.

Academician (1955)

Corneliu MIKLOȘI
(1887 - 1963)

• Inginer, membru titular al Academiei Române din anul 1955.
• Cariera didactică și-a desfășurat-o între anii 1939 - 1963 la Universitatea Politehnica Timișoara, În 1939 ca șef de lucrări, în 1940 ca profesor suplinitor, iar din 1942 ca profesor titular. În 1949 a fost decan al Facultății de Electrotehnică, iar între anii 1953 - 1961 șef al Catedrei de Utilajul și Tehnologia Sudării din Facultatea de Mecanică.
• A inventat în premieră mondiala, în 1938, prima mașină de sudat șine de cale ferată și tramvai și a fost o perioadă de timp directorul regiei de transport local din Timișoara.

Academician (1952)

Ilie MURGULESCU
(1902-1991)

• Chimist, membru titular al Academiei Române din 1952 și Președinte al Academiei între anii 1963-1966.
• Între anii 1947-1949 a fost rector al Institutului Politehnic Timișoara, iar din 1949 până în 1950 este numit rector al Universității din București.
• Ilie Murgulescu a fost Ministrul Învățământului Superior în perioada 24 ianuarie 1953 - 28 octombrie 1953, Ministru al Învățământului și Culturii în perioada 21 martie 1961 - 9 iunie 1962 și Ministru al Învățământului în perioada 9 iunie 1962 - 16 aprilie 1963.
• A fondat Institutul de Chimie Fizică al Academiei Române pe care l-a condus până în 1977.

Academician (1948)

Eugen MACOVSCHI
(1906-1985)

• Biochimist și biolog, membru titular (1948) al Academiei Române. A adus contribuții în domeniul chimiei organice (mecanismul formării azoxiderivaților, transpoziția moloeculară a sintezelor stilbenilor etc.) și al biochimiei (constituția, activitatea și permeabilitatea membranelor vii).
• Studiile sale au deschis noi perspective în domeniul cancerogenezei, farmacologiei și ecologiei.
• În anul 1933 a fost angajat la laboratorul de chimie al Școlii Politehnice din Timișoara.

Membru corespondent al Academiei Române (2015)

Vasile
MARINCA

• S-a născut la 19 februarie 1951 în Săliște, județul Maramureș.
• Este absolvent al Facultății de Matematică, promoția 1974, iar din 1978 este cadru didactic al Universității Politehnica Timișoara, unde a obținut titlul de doctor inginer în anul 1991 cu teza “Inverse Problems in Analytical Mechanics”.
• Domeniul de cercetare al Profesorului Marinca este reprezentat de sisteme dinamice neliniare cu aplicații în diverse sectoare ale ingineriei, vibrații neliniare, mecanică teoretică și aplicată etc.
• A elaborat metode de calcul ale ecuațiilor diferențiale neliniare. Aplicațiile vizează vibrațiile mecanice, mecanica fluidelor, termotehnica și orice alte domenii în care apar ecuații diferențiale.
• Ca urmare a personalității marcante, de înaltă ținută academică, Profesorul Vasile Marinca a fost ales Membru Corespondent al Academiei Române în ședința din data de 26.11.2015. 

Membru corespondent al Academiei Române
(1991)

Gheorghe
SILAȘ

 

• A urmat Școala Politehnică din Timișoara obținând diploma de inginer electromecanic. Prodecan al Facultății de Construcții, prorector al Institutului Politehnic.
• În domeniul cercetării științifice a abordat probleme de mecanică generală și analitică, ciocniri, vibrații, percuții, zgomote și influența lor asupra organismului uman.
• A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1991 și a făcut parte din mai multe societăți științifice internaționale.
   

Membru corespondent al Academiei Române
(1991)

Vasile
COCHECI

 

• Inginer și chimist român, membru corespondent al Academiei Române din 1991.
• A fost profesor universitar la Facultatea de Chimie a Universității Politehnica Timișoara.
• A coordonat Colectivul de Cercetare specializat în domeniul Chimiei și Tehnologiei Apelor.
• A realizat construcția primei hale pilot din învățământul superior chimic pe platforma industrială a Uzinei AZUR și a halei pilot de la Industria Textilă Timișoara.
   

Membru corespondent al Academiei Române
(1963)

Alexandru CIŞMAN

 

• Fizician român, membru corespondent al Academiei Române din anul 1963.
• Începând din anul 1963 datorită competenţei sale multilaterale, ca om de ştiinţă, adevărat cărturar, iubitor de artă şi prestigios animator, profesorul Cişman conduce cu dăruire de sine Universitatea Politehnica din Timişoara până la sfârşitul vieţii sale.
• A fost ales în anul 1963 Membru Corespon­dent al Academiei.
  
   

Membru corespondent al Academiei Române
(1963)

Constantin
AVRAM

 

• Inginer român, membru corespondent al Academiei Române.
• Între anii 1963-1971 a fost rector al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara.
• Deschizător de drumuri pentru colaboratorii si cercetătorii din domeniul construcţiilor, profesorul inginer emerit, membru corespon­dent al Academiei Române, Constantin Avram a fost unul din reputaţii dascăli, a cărui viaţă de muncă şi creaţie a fost strâns legată de Politehnica din Timişoara.
   

Membru corespondent al Academiei Române
(1955)

Aurel
BĂRGLĂZAN

 

• Inginer român, profesor universitar la Universitatea Politehnica, membru corespondent al Academiei Române. Este considerat întemeietorul școlii românești de  mașini hidraulice.
• Aurel Bărglăzan, diplomat cu distincție al Scolii Politehnice, va prelua în calitate de conferențiar conducerea disciplinei de Mașini Hidraulice și, implicit, al laboratorului de Mașini Hidraulice.